Antibioticele

Antibiotic - medicament care impiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. in prezent sunt cunoscute peste o suta de tipuri de antibiotice, dar numai unele se folosesc in medicina deoarece antibioticele sunt daunatoare nu numai pentru microorganisme, dar si pentru organismul uman.
Mult timp, unii si in prezent, au parerea ca antibioticele sunt un remediu contra tuturor bolilor si se intrebuinteaza la cel mai mic semn al unei infectii. Astazi este demonstrat ca antibioticele au efect nociv asupra organismului uman. De la puternice rectii alergice provocate de aceasta clasa de medicamente la efecte toxice ce pun in pericol viata pacientilor care le folosesc, cum ar fi:

Streptomicina - ototoxicitate cu tulburari de echilibru, hipoacuzie, surditate ireversibila;
Clortetraciclina - complicatii la nivelul tubului digestiv;
Cloramfenicol - leucopenie, trombopenie, anemie aplastica, nevrita optica;
Antibioticele asupresc functiile vitale a celulelor care produc proteine, din aceasta cauza la mamele care au primit antibiotice in timpul sarcinii au nascut copii cu anomalii sau alte dereglari la diferite aparate si sisteme, uneori incompatibile cu viata. Dar si nou-nascutul poate suferi daca primeste laptele matern cu antibiotice. Toate antibioticele au efecte nocive asupra mamei si copilului:

Copiii, mamele carora au primit ciclofosfamide, sufera de dereglarea structurii oaselor, ramolisment osos.
Aminoglicozidele si tetraciclinele - lezeaza oasele si dintii copiilor.
Streptomicina - efect negativ asupra creierului copiilor si asupra centrului vorbirii.
Penicilina - la 16% din copii provoaca alergie.
Sunt numai cateva exemple de efecte nocive ale antibioticelor asupra organismului uman. Dar antibioticele produc dependenta. Pacientul care dupa un tratament cu antibiotice starea de sanatate s-a ameliorat favorabil are tendinta repetarii lui din propria initiativa la cel mai mic semn de boala, ca;teodata treca;nd la altele mai periculoase din care cauza organismul poate ceda.
Datorita antibioticelor si altor medicamente organismul uman va avea de suferit in urma cresterii rezistentei microbilor la medicamente. Dupa unele prognoze dupa 2012 multe din medicamente de succes azi, nu vor mai avea acelasi rezultat, din cauza rezistentei.
in prezent medicii din toata lumea sunt ingrijorati pentru ca bolile care se tratau cu succes cu antibiotice in trecut au inceput sa puna probleme de tratament. in decursul timpului microbii au dezvoltat imunitate si s-au diversificat. S-a modificat simptomatologia, tabloul clinic si nu cedeaza la antibiotice (ex.: tuberculoza, meningita, pneumoniile ...), prin urmare se impune schimbarea dozajului sau a antibioticului cu unul mai puternic.

De mentionat ca inca nu se cunosc toate efectele nocive ale antibioticelor. Dar nu este exclus sa apara noi informatii in viitor.

Deocamdata antibioticele rama;n medicamentele de electie pentru tratamente in unele afectiuni, dar se indica folosirea lor rationala si responsabila in interesul sanatatii pacientului.
Antibioticele sunt indispensabile in endocardita infectioasa, pielonefrita, pneumonii, otita, abcese etc .Netratarea acestor afectiuni cu antibiotice duc la complicatii majore.
Cu antibiotice nu se trateaza infectiile respiratorii acute de etiologie virala, gripa, hepatitele, s.a.
O parte din pacienti pe parcursul tratamentului cu antibiotice dupa o evolutie favorabila isi intrerup tratamentul din propria initiativa, dorind minimalizarea efectelor nocive a antibioticele. Ceea ce este total gresit, se impune respectarea cu strictete indicatiile medicului. Boala poate reaparea sau acutiza. La un tratament repetitiv cu acelasi antibiotic, nu-si vor mai face efectul, impuna;nd cresterea dozei sau schimbarea antibioticului.

Vaccinurile

Vaccinarea este o metodă de imunizare activă profilactică împotriva unor boli, prin inocularea unui vaccin.

Vaccinurile sunt preparate biologice dotate cu proprietăţi antigenice, care declanşează apariţia răspunsului imun la organismele supuse vaccinării.

Protecţia imunologică se instalează după interval de timp variabil de la inoculare (săptămâni, luni), în funcţie de vaccin, şi este de lungă durată (ani).

Vaccinarea şi termenul de vaccin au fost introduse în medicină de medicul generalist englez Edward Jenner, în anul 1796, cu ocazia descoperirii primului vaccin, împotriva variolei.

În prezent toate ţările şi-au elaborat propriile scheme naţionale de vaccinare împotriva bolilor infecţioase. În România, vaccinarea copiilor începe de la vârsta de 2 ore, cu administrarea primei doze de vaccin împotriva hepatitei B.

Vaccinoprofilaxia se poate realiza:

în cadru organizat, prin campanii de vaccinare înscrise în programele obligatorii de imunizare din fiecare ţară
în situaţia declanşării unor focare infecto-contagioase ale căror boli beneficiază de un vaccin corespunzător
opţional, pentru profilaxia bolilor pentru care există vaccin specific, dar care nu este inclus în programele obligatorii de imunizare.
După mecanismul de acţiune
Vaccinuri care acţionează prin activarea mecanismelor imunităţii umorale (producerea activă de anticorpi specifici de către organismul vaccinat). Din această categorie fac parte majoritatea vaccinurilor.
Vaccinuri care acţionează prin activarea mecanismelor imunităţii celulare: vaccinul BCG (împotriva tuberculozei).

Drogurile

Termenul drog are mai multe accepţiuni. În sens larg desemnează orice substanţă(naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcţionării unui organ. În sens restrâns se referă substanţe care provoacă toleranţă şi dependenţă. În limbaj uzual, acest termen se referă la substanţe psihoactive, mai ales cele ilegale.
Drogurile psihoactive se clasifică în felul următor

4. Cannabis sau cinepa indiana. Pudra. Fumata, mestecata, adaugata in produsele de patiserie, alte alimente, in bauturi. Efectele pudrei de cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea absorbita si de consumator. Dozele mici produc euforie si o stare de exaltare agreabila care se termina cu somn. Nu provoaca dependenta fizica ci, la unele persoane firave, dependenta psihica. Scadere a activitatii, diminuarea atentiei si memoriei, tulburari de caracter (iritabilitate, instabilitate) si de dispozitie (alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare). Fiind cel mai ieftin este larg utilizat (ex. 75 –80% din consumatorii francezi).

[modifică] Antipasihotice
1. LSD–ul. Numai LSD este sintetic (dietilamida acidului lizergic). Numai efectul LSD-ului dureaza citeva ore. Efecte placute sau neplacute, in functie de montajul mintal = expectanta consumatorului.

2. PCP (fenciclidina hidroclorica), cunoscuta sub numele de "praful ingerului" ("angel dust"). Se adauga ruperea contactului cu realitatea, agresivitatea (care poate persista citeva saptamini). In general se traverseaza fazele: violenta, comportament psihotic - 5 zile, alte 5 zile de comportament imprevizibil si cu insomnii si o rapida refacere in ultimele 4 zile. In timp, apar tulburari diferite. eft-center |250px